Cele 5 răni ale sufletului…

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email

Știu că sună ciudat, dar eu funcționez și, și. Adică fiind destul de mentală( zodia Fecioară, ce vrei?!) uneori am nevoie de un fel de înțelegere a situației spirituale înainte de a o integra și apoi aplica. Și atunci, pentru mine, cartea asta a venit la fix.

Vă spuneam în articolul trecut despre cartea care m-a ajutat să mă înțeleg mai bine, în interiorul meu. Să pricep ceea ce se simte cu sufletul.

Bun, să începem! Lise Bourbeau, autoarea cărții, zice așa: că avem 5 răni de bază: respingerea, abandonul, umilirea, trădarea și nedreptatea. Fiecărei răni îi este atribuită o mască. De ce? Pentru că ego-ul își dorește să nu mai suferim. Și de fiecare dată când simte că e în pericol să sufere sau nu vrea să mai sufere deloc își pune masca.

Fiecarei răni îi este atribuită o mască astfel:

Rana de respingere – masca fugarului

Rana de abandon – masca dependentului

Rana de umilire –  masca masochistului

Rana de tradare – masca  dominatorului

Rana de nedreptate – masca rigidului

 

Ca să înțelegeți și mai bine vă recomad să citiți cu markerul în mână cărțile : ,,Cele 5 răni care ne împiedică să fim noi înșine și Vindecarea celor 5 răni,,.

Ce vreau eu să spun este că perfecțiunea vine din rana respingerii combinată cu rana de nedreptate. Fiecare om are cel puțin două răni activate mai mult iar din celelate mai are și unele caracteristici.

Adică…ca să nu ajungi la rana de respingere pui în față masca de rigid. Perfecțiunea înseamnă în aceste condiții ca nu cumva cineva să se prindă de fapt de ce e în interiorul tău.

Purtam o mască doar atunci când vrem să ne protejăm, zice Lise Bourbeau, autoarea cărților de mai sus.

,,Uită-te în interiorul tău și întrebă-te de cine vrei să te protejezi? Și de ce? Și vor apărea fricile. Si fricile sunt și ele venite tot din răni,,.

Vestea bună e că odată vindecată rana, dispar și zecile sau sutele de programe mentale aferente acelei  răni sau care s-au dezvoltat de-a lungul vremii.

Eu de exemplu am rana de respingere despre care se spune ca e cea mai dură pentru ego. Această rană îi dă egoului cel mai tare senzația de a fi nul și a nu exista.  Este rana care îl împinge (ego) întotdeauna să preia puterea. În timpul activării unei rani, egoul se crede mai important pentru a ne proteja.

Ce e de făcut?

Să vorbim cu el. Îi dăm un nume și în momentul în care ne simțim răniți sau suntem pe punctul de a fi răniți, vorbim cu el pentru a-l liniști.

De exemplu: dacă în copilărie, să zicem la vârsta de 5 ani, ni s-au făcut injecții și ne este foarte frică de ele, iar acum la 34 de ani suntem din nou nevoiți sa facem un set de injecții pentru o anumită afecțiune, vom tinde să refuzăm total vindecarea prin această metodă(injecții), de frica lor.

Ei bine, o convorbire cu egoul s-ar traduce astfel:

,,Dragul meu Vasilică (numele ego-ului meu, să zicem) eu acum am 34 de ani, nu 5 ani, atunci când am trăit frica de injecții. Mă voi descurca, este doar ca o pișcătură de țânțar mai mare. E nevoie să fac acest tratament pentru a mă vindeca mai ușor de această afecțiune. Liniștește-te! Fac asta spre binele meu, ca să fiu sănătoasă și o să vezi că nu o să mori din asta,,. Și OBSERVI ce se întâmplă atunci cu tine, ce urmează să gândești și să simți în corp.

Cam așa ar decurce o discuție cu ego-ul nostru pentru a nu mai întreține respectiva rană. Cât timp îți va fi frică, vei rămâne nevindecat și te vei mira de ce nu apar transformări în bine în viața ta, cum poate alții au parte.

Ca o concluzie: TOȚI SUNTEM PERFECȚI AȘA CUM SUNTEM.  Cât timp ne vom pune măști pentru a ascunde rănile, nu vom putea lăsa DUMNEZEUL din noi să se manifeste. Fericirea va fi doar de scurtă durată, iar tu vei rămâne blocat în niște frici și tipare vechi.

Tu ai nevoie să te preocupi doar de viața ta, să te uiți la tine în curte (în interiorul tău) și să faci o dată pentru totdeauna alegerea de a te vindeca. Ca și cum ai vindeca o rană fizică. Să îți asumi viața pe care o ai fără a te victimiza …și să vezi atunci….

SUCCES!

PS: Când simți că nu mai poți controla rana, că te copleșește, dă fuga la un psihoterapeut. Nu e nicio rușine să spun că și eu am fost și m-a ajutat foarte tare. De ce? Pentru că explică ceea ce se întâmplă în mintea noastră dar și lucrează particularizat pe nevoile tale.

 

 

Trimite-mi un mesaj